Terapia Punctelor Trigger

Termenul "trigger point" (punct de declansare) a fost folosit pentru prima oara în 1942 de Dr. Janet Travell pentru a descrie o constatare clinică cu următoarele caracteristici:

• Durere în legătură cu un punct discret, iritabil, de cativa milimetri diametru, localizat in muschii scheletici sau fascie, care nu este cauzata de traume locale acute, inflamatie, afectiuni degenerative, neoplasm sau infectie. Punctele trigger pot genera o varietate de dureri, uneori foarte intense și de multe ori departe de locația lor (durere referită, iradiata= durerea resimtită într-un teritoriu situat la distanţa de focarul stimulant).
• Punctul dureros poate fi palpat ca un nodul sau o bandă de consistenta crescuta în masa mușchiului (punct cu o sensibilitate crescuta pe o bandă musculară întinsă);
• Palparea punctului trigger reproduce durerea acuzata de pacient (reproducerea durerii uzuale); durerea radiază într-o distribuție tipică pentru musculatura repectivă (durere iradiata sau referită). 
• Durerea nu poate fi explicată prin identificarea unor cause la examenul neurologic.
• La stimularea punctului de declanșare se descrie  un raspuns de tip *twitch*. Cand se aplica o presiune ferma, cu palma, perpendicular pe muschi, deseori, se obtine drept raspuns, o mica contractie locala. Aceasta mica contractie temporara, vizibila si palpabila, sub forma unei incretiturii a tegumentului, este datorata contractiei fibrelor musculare tensionate din zona punctului trigger asupra caruia s-a exercitat presiunea.
• Slăbiciune/fatigabilitate fără atrofie
• Simptome vegetative
• Există o tendință pentru aparitia intinderilor musculare sau a altor leziuni la nivelul muschiului afectat.

În acest fel punctele trigger pot fi definite ca arii/zone focale discrete, cu sensibililate crescută (hiperiritabile) în structura musculaturii scheletice, palpabile sub forma unui nodul de consistentă crescuta (chiar atunci cand muschiul este in repaus și consistenta ar trebuie să fie moale și elastică). Produc durere la nivel local (zona de referinta) și la distantă (durere iradiată), se asociază cu disfuncții motorii și fenomene vegetative și pot însoți de multe ori afectiuni cronice musculo-scheletice.

Punctele trigger sunt prezente la toti pacientii cu dureri cronice musculo-scheletice. Aceste puncte pot fi dezvoltate în oricare din cele 200 de perechi de muschi din corp, care prezintă o suprafață mare, pretabila pentru intinderi musculare (Travel, Simons, 1999). Mai mult chiar, cercetarile lui Travell și Simons sugereaza ca punctele trigger sunt responsabile de până la 93% din durerea musculară și sunt singura sursă de durere în 83% din cazuri. Testele bioptice au evidentiat ca punctele trigger din tesutul muscular sunt hiperexcitabile si active electric.

Punctele trigger sunt de obicei asociate cu diferite forme de disfunctie miofascială, inclusiv dureri cronice, slăbiciune musculară, o gama limitata de miscare si fenomene autonome. Astfel persoanele cu puncte trigger în numeroase arii musculare și care se confruntă cu diverse factori de mentinere si perpetuare a fenomenului pot suferi de o forma generalizată a sindromului de durere miofascial sau de  fibromialgie.

Sindromul durerii miofasciale este un concept introdus de Travell (miofascial referindu-se la combinatia dintre muschi si fascia musculara). Acesta este descris ca o hipersensibilitate localizata la nivelul muschiului cu origine in punctele trigger. Studiile au estimat ca la 75–95 % dintre cazuri, durerea miofasciala reprezinta principala cauza a durerii locale. 

Travell a distins o anumita forma, numita fibromialgie, caracterizata prin durere si hipersensibilitate musculara extinsa, descrisa ca o perceptie exagerata a stimulului nociceptiv de catre sistemul nervos central, ceea ce determina o sensibilitate a tesuturilor profunde, care includ si muschii, dar majoritatea clinicienilor diferentiaza fibromialgia ca fiind caracterizata de puncte tender.